București, 18 aprilie 2022– „Am fost atât de încântat când m-am mutat prima dată în Ucraina. Am urât frigul, dar am iubit țara”, își amintește Harold, în vârstă de 23 de ani. „Avem multe restricții în Columbia din cauza violenței, așa că am fost fericit că, în sfârșit, am putut să merg pe străzi fără griji și să mă bucur de libertatea atât de necesară.”

Când Harold a auzit pentru prima dată vestea că a izbucnit războiul, la începutul lunii martie, era în Kyiv, Ucraina, sărbătorind o zi de naștere. Abia când au ieșit afară și au auzit sirena raidului aerian urlând în depărtare, și-a dat seama că s-a întâmplat ceva îngrozitor.

La începutul lui 2019, în căutarea unei universități la prețuri accesibile, Harold a dat peste Ucraina, unde cunoștea deja colegi columbieni care au mers la universitate și și-au găsit cu succes de lucru. A ales să studieze limba rusă și ucraineană, sperând că îi va fi mai ușor să se integreze. Între timp, și-a găsit un loc de muncă în marketing digital, care a fost suficient pentru a-și asigura un trai decent.

„Totul mergea bine – viața era bună”, spune el.

Un număr de 23 de migranți din Ghana care au fugit din Ucraina s-au reîntors acasă în siguranță, din România, cu sprijinul OIM. Foto: OIM / Lucian Știrb

În noaptea în care a fugit, a căutat frenetic un taxi care să-l ducă acasă pentru a-și putea lua lucrurile, dar fără rezultat. „Am decis să-mi las toate lucrurile, pașaportul – tot ce aveam – și să plec”, povestește el. S-a întâlnit cu alți 13 studenți columbieni și împreună au contactat prietenii care deja au plecat. Unii au așteptat zile întregi la diferite puncte de trecere a frontierei, uneori dormind pe podea.

„Ni s-a spus că este mai ușor prin România, așa că ne-am urcat într-o mașină și am venit pe aici.” Sora lui și fiul ei au decis să aștepte în Republica Moldova în speranța că războiul se va termina curând. „Nu eram la fel de plini de speranță”, spune Harold.

Harold este unul dintre cei peste 40.000 de cetățeni ai țărilor terțe care au fugit de războiul din Ucraina în căutarea unui adăpost sigur în România. Pe lângă faptul că sunt martori și trăiesc direct ororile războiului, mulți cetățeni din țări terțe se trezesc deconectați de la rețelele de sprijin, blocați sau abandonați, fără fonduri suficiente și informații adecvate, incapabili să coordoneze sau să-și permită transportul în continuare. Acest lucru îi fac vulnerabili la discriminare, violență și alte abuzuri și crime la adresa drepturilor omului, cum ar fi traficul de persoane, în special în timpul călătoriilor.

Pe teren, există o lipsă de resurse pentru asigurarea transportului, cazării și asistenței pentru cetățenii țărilor terțe. După ce au fugit de războiul din Ucraina, cei mai mulți ajung la graniță fără sau cu resurse limitate și au nevoie de lucruri de bază, cum ar fi alimente, apă și articole de igienă, sau asistență medicală și organizare pentru transport.

Deoarece multe dintre punctele de informare existente nu sunt adaptate nevoilor și limbilor cetățenilor țărilor terțe, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) din România colectează, traduce și diseminează informații corecte și salvatoare despre căile legale, drepturi și servicii disponibile pentru cei afectați. Din Republica Moldova, cei care fug pot accesa transfer rapid în România.

Personalul OIM efectuează verificări înainte de îmbarcare și oferă sprijin pentru călătoriile lor. Foto: OIM / Lucian Știrb, Monica Chiriac

De când a izbucnit războiul, ambasadele au căutat sprijinul OIM pentru a-și asista cetățenii și pentru a asigura returnarea umanitară asistată în țara de origine – atunci când se dorește și este posibil. În eforturile susținute de a le ajuta, OIM desfășoară în mod regulat sesiuni informative cu autoritățile consulare cu prezență la București, capitala României.

La sosirea în România, OIM i-a oferit lui Harold un loc unde să stea și l-a ajutat să-și procure un laissez-passer de la ambasadă, astfel încât să se poată întoarce imediat în Columbia. În timp ce aștepta să-și pună actele în ordine, Harold a avut ocazia să călătorească prin România.

„Toată lumea a fost foarte primitoare, ceea ce a făcut această experiență mult mai ușoară”, a spus el.

Folosind expertiza sa existentă în returnarea voluntară umanitară, personalul OIM de la fața locului lucrează pentru a asigura întoarceri sigure, ordonate și demne în țările de origine pentru toți cetățenii țărilor terțe care fug din Ucraina. Echipa asigură bilete pentru zboruri charter sau comerciale și asigură transport în țară, mâncare, cazare și bani de buzunar pentru continuarea călătoriilor pentru toți cei care doresc să se întoarcă acasă.

Harold a văzut zăpadă pentru prima dată în Ucraina, în 2020 (stânga). În așteptarea plecării din România, Harold a mers să viziteze Castelul Bran (dreapta). Foto: Arhiva personală a lui Harold

OIM oferă, de asemenea, adăposturi de salvare și produse de ajutor la punctele de intrare, la unitățile publice și private existente și în comunitățile gazdă pentru a sprijini crearea de centre de primire pe termen scurt și lung pentru cei afectați. Echipa asistă în mod regulat persoanele care au nevoie de cazare de urgență și îi îndrumă pe cei care doresc sprijin psihosocial și mintal către parteneri. În plus, OIM facilitează accesul la asistența medicală primară, inclusiv la vaccinarea împotriva COVID-19, în strânsă coordonare și colaborare cu instituțiile locale de sănătate.

Ca parte a procedurilor medicale efectuate înainte de începerea întoarcerii umanitare voluntară, OIM efectuează controale înainte de îmbarcare pentru a se asigura că sunt apți pentru călătorie.

Echipa organizează, de asemenea, teste PCR, furnizează echipament de protecție personală și escorte medicale atunci când este necesar și colaborează cu practicienii din domeniul sănătății pentru a se asigura că cei cu afecțiuni semnificative de sănătate primesc tratament și sunt stabili înainte de călătorie, precum și cu birourile OIM din țările de origine și autorităților guvernamentale pentru a asigura un sprijin adecvat după sosire.

Echipa OIM din România a organizat până acum plecări în Armenia, Egipt, Columbia, Georgia, Ghana, Egipt și Liban. Foto: OIM / Lucian Ştirb

Mulți dintre cei care călătoresc, precum sora lui Harold, se pot afla în situații de vulnerabilitate sporită și au nevoie de asistență de protecție personalizată. În coordonare cu diferite organisme guvernamentale și părți interesate, OIM efectuează analize de vulnerabilitate și activități de urmărire a familiei, inclusiv pentru copiii migranți neînsoțiți și separați și pentru victimele traficului de persoane. Singura speranță a lui Harold acum este ca sora și nepotul lui să fie în siguranță.

După ce nu și-a văzut părinții și frații de luni de zile, el se gândește la ideea de a rămâne o vreme în Columbia.

„Au fost îngrijorați, poate ar trebui să le dau o pauză pentru o vreme. Apoi, din nou, am mulți prieteni ucraineni care au rămas în urmă să lupte. Mă gândesc la ei în fiecare zi.”

Sprijinul OIM pentru cetățenii țărilor terțe în și din România este susținut de Guvernul Japoniei, Secretariatul de Stat Elvețian pentru Migrație (SEM) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) prin Fondul pentru Migranți și Refugiați (MRF).

Pentru a-i ajuta pe cei afectați de criza din Ucraina, OIM a lansat un apel rapid și o pagină de strângere de fonduri.

Dacă ați fost afectat de criză și aveți nevoie de sprijin, vă rugăm să sunați la una dintre liniile telefonice dedicate ale OIM.

Autor: Monica Chiriac.