Am avut plăcerea de a sta de vorbă cu Andreea, colega noastră profesoară de limba română, zâna bună care le face cunoștință beneficiarilor proiectului de relocare cu tainele limbii române. Un pas important constă în cunoaşterea limbii, întrucât aceasta ascunde în spate cultura şi istoria ţării. Puteți regăsi mai jos o parte din ceea ce ne-a povestit ea legat e cursuri şi metodologia acestora, dar şi despre elementele esenţiale ale unei interacţiuni aparte, primind o perspectivă din interior a începutului procesului de integrare.

Este simplu!  Și dacă greșești, nu contează, învățăm! este premisa pe care toţi străinii care studiază limba română o aud. Această metodă de abordare este generată de nivelul de dificultate întâmpinat de nativi de limbă arabă, farsi sau paştu când se întâlnesc iniţial cu limba română. Astfel, rolul profesorului este în principal de a le oferi încredere în forţele proprii şi de a le stimula dorinţa de a aplica ce au învăţat prin comunicare, indiferent de nivelul cunoştinţelor.
Cursurile de limba română au ca scop principal susţinerea procesului de integrare. De asemenea, acestea dezvoltă abilităţile de comunicare şi contribuie la cultivarea poftei de învăţare. Astfel se formeză şi bucuria de a fi împreună dincolo de diferenţe, distanţe, prejudecăţi şi alte aspecte care nu ar trebui sa primeze dorinţei de cunoaştere. Modalitatea de a implementa un mediu optim de studiu constă în evaluări informale. Examenele creează o presiune care poate fi inlocuită cu plăcere rezultată din construirea cursului ca o echipă, timpul petrecut la ore fiind unul preferat pentru socializare. 
 

Empatia este un atribut necesar fiecărui profesor care lucrează cu grupuri de migranți, la care în mod evident se adaugă toate aspectele teoretice şi didactice. În absenţa unei limbi intermediare care să faciliteze comunicarea, empatia şi devotamentul devin elementele responsabile pentru o bună relaţie de colaborare. Această relaţionare începe cu ambiţia de a învăţa şi într-un final este caracterizată de mândria şi capacitatea de a vorbi în limba română.
În pofida diferenţelor existente, migranții care participă la aceste cursuri au în comun o diversitate aparte. Această varietate constă în vârsta, nivelul de educaţie, dar şi în tipurile diferite de motivaţie. Astfel, grupurile prezintă o dinamică diferită de cea din cadrul şcolilor sau universităţilor, bazată pe varietate. Deşi în acest context se urmăreşte în mod tradiţional o programă, metodologia este constant adaptată în funcţie de ei, care ajung să afirme, indiferent de ţara de provenienţă, că România e acasă. Astfel, cursurile sunt proiectate pentru fiecare grup în parte, având în vedere o tematică general care este introdusă în funcție de vârsta, profilul şi personalitatea participanţilor. Toate acestea se desfăşoară într-un mediu antrenat de dorinţa puternică de a învăța a fiecărui beneficiar.

 

Material realizat în cadrul proiectului Sprijin pentru relocarea a 109 refugiați din Turcia și Iordania în România -  STARRT III’, FAMI/18.04.01.02, finanțat cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, prin Fondul Azil, Migrație și Integrare în România.